20 iulie – Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene, prilej de mândrie pentru toți aviatorii români

Share on facebook
Facebook
Share on google
Google+
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn
Share on pinterest
Pinterest
Dia da Aviação Romena
Cdor. (r) Lect. univ. dr. Tănase Jănel
Pentru mulți, ziua de 20 iulie înseamnă ZIUA AVIAȚIEI ROMÂNE și atât. Pentru mine însă, are o însemnătate aparte, mereu a avut-o. Pe 20 iulie 1960 s-a născut tatăl meu, care astăzi împlinește frumoasa vârstă de 61 de ani. 

 

Poate că este o coincidență, sau poate nu, dar tatăl meu avea să se nască în ziua în care astăzi celebrăm Ziua Aviației Române și a Forțelor Aeriene Române. De ce spun asta, de ce am menționat cuvântul coincidență? Pentru că anul acesta, tatăl meu a ajuns la 46 de ani de carieră militară, cea mai mare parte a vieții dedicându-și-o Aviației României. Și-a început cariera militară la vârsta de 15 ani la un prestigios colegiu militar din România, Colegiul Militar “Ștefan cel Mare”.

Aviația militară a apărut în România la începutul secolului XX.

17 iunie 1910 – Momentul înființării Aviației Militare în România

În anul 1910, pe data de 17 iunie, pe câmpul de instrucție al armatei la București – Cotroceni are loc primul zbor al primului avion construit în România. Avion a fost realizat cu finanțare de la Ministerul de Război, Arsenalul Armatei din Dealul Spirii, după proiectul și sub coordonarea inginerului Aurel Vlaicu. Acesta era la acea vreme angajat cu salariu. Acest prim zbor este văzut drept momentul înființării Aviației Militare în România.

1910 – se deschide la Chitila, un complex aeronautic cu școală de zbor

În anul 1910, la Chitila, se deschide un complex aeronautic cu școală, infrastructură de zbor necesară și ateliere pentru construit și reparat avioane. Este o inițiativă particulară, principalul investitor fiind avocatul bârlădean Mihail Cerchez. Un an mai târziu, la 9 iulie 1911, la școala de zbor de la Chitila este brevetat pe avionul biplan FARMAN III sublocotenentul Ștefan Protopopescu, din arma geniu. Câteva zile mai târziu, la 17 iulie, al doilea ofițer român – tot genist – sublocotenentul Gheorghe Negrescu, obține și el brevetul de pilot la școala lui Cerchez de la Chitila.

Septembrie 1910 – Aurel Vlaicu realizează un zbor de 35 de minute 

În septembrie 1910, participant la manevrele militare anuale, inginerul Aurel Vlaicu realizează un zbor de 35 de minute de la Slatina la Piatra Olt, transportând un document pentru principele moștenitor Ferdinand. România se numără, în acest context, printre primele țări la nivel mondial care folosește aviația în scopuri militare.

Cuvintele lui Aurel Vlaicu după primul zbor au fost:

 Bucuria cea mai mare însă am simţit-o pentru prima oară la Cotroceni. Nu m-am ridicat atunci mai sus de patru metri. Cu toate acestea, nici Alpii nu mi-i închipuisem mai înalţi ca înălţimea la care mă ridicasem. Fiindcă patru metri pe atunci, pentru mine erau un record formidabil, un record care îmi consacra maşina. (…) Zburasem şi asta era principalul. Mă menţinusem singur în aer, făcusem evoluţii neşovăielnice. Publicul, care era de faţă, m-a aplaudat cu entuziasm.

Iar eu, după ce m-am coborât, eram ca beat de fericire. Cei din jurul meu ziceau că am înnebunit. Şi eram, în adevăr, nebun de entuziasm şi mulţumire… De la furtul lui Prometeu, omul n-a mai îndrăznit nicio aventură atât de primejdioasă. Şi, pe cât se pare, ca şi Prometeu, omul modern va ispăşi prin eterne picurări de sânge această nouă taină furată Dumnezeirii.

1 aprilie 1912 – se înființează la Cotroceni prima școală militară de zbor

La 1 aprilie 1912 se înființează la Cotroceni, în cadrul Batalionului de specialități al Geniului, prima școală militară de zbor, sublocotenenții Protopopescu și Negrescu fiind instructori, iar în funcția de director al școlii este numit căpitanul Ioan Macri. Pe data de 20 iunie, aviația militară ajunge să aibă prima jertfă: locotenentul Gheorghe Caranda, elev-voluntar al școlii de zbor, își pierde viața în urma prăbușirii cu avionul pe care-l pilota.

1 aprilie 1913 – intră în vigoare prima lege de organizare a Forțelor Aeriene Române

La data de 1 aprilie 1913 intră în vigoare Legea de Organizare a Aeronauticii, prima lege de organizare a Forțelor Aeriene Române. Apoi, între anii 1913-1915, aviatorii de la Cotroceni încep să-l considere pe Sfântul Ilie patron spiritual, deoarece, în epocă exista obiceiul ca fiecare unitate a armatei române să-și aleagă un protector celest. Erau preferați sfinți militari, precum Gheorghe și Dimitrie, dar și alți sfinți ai calendarului ortodox, în special Andrei, Petru și Pavel. Aviatorii româno îl aleg pe Sfântul Ilie, pe care îl asociau cu zborul, pentru că acesta fusese ridicat la Cer într-un car de foc.

20 iulie – Ziua praznicului Sfântului Ilie devine sărbătoarea oficială Aviației Militare și Civile după urcarea lui Carol al II-lea pe tronul României

Aviația nefiind armă de sine-stătătoare, sărbătoarea de la 20 iulie nu era oficială. La înființarea Corpului Român de Aviație, la 15 septembrie 1915, nu se cunoaște dacă a fost emisă o reglementare prin care Sfântul Ilie să devină patronul spiritual al acestuia.

La 20 iulie 1935, pe Șoseaua Jianu este inaugurat Monumentul Eroilor Aerului, dedicat tuturor aviatorilor care și-au pierdut viața în timpul zborului, pe timp de pace și război, prilej de reconfirmare a zilei de 20 iulie drept zi a Aviației Române. Sărbătoarea a fost menținută și în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și ulterior, ultima sărbătorire a zilei de 20 iulie ca Zi a Aviației având loc până în anul abdicării regelui Mihai I, 1947.

În perioada comunistă s-au căutat mai multe date pentru sărbătorirea Zilei Aviației. În 1952 a fost aleasă ziua de 5 septembrie, pentru că în 1910, la această dată (pe stil nou), a avut loc un concurs între Aurel Vlaicu, care pilota Aeroplanul Vlaicu I, principele George Valentin Bibescu – care zbura pe un avion franțuzesc Blériot și M. Molla, instructorul Școlii de la Chitila, care s-a prezentat tot cu un avion franțuzesc, Farman III.

Inginerul Aurel Vlaicu avea să câștige.

Din 1960, prin Decretul Consiliului de Stat nr. 203 din 14 iunie 1960, Ziua Aviației a fost sărbătorită în a treia duminică a lunii iunie (făcând referire la primul zbor al lui Aurel Vlaicu). Această zi a fost menținută până în anul 2004.

La 28 septembrie 2004, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 382 prin care se reinstituia data de 20 iulie, Ziua Aviației Române.

Aniversarea Zilei Aviației Române la sărbătoarea marelui prooroc, Sfântul Ilie Tesviteanul s-a realizat la insistențele veteranilor de război aviatori, locotenentul aviator Ioan Di Cezare, pilot de vânătoare și decorat cu Ordinul ”Mihai Viteazul”, președinte al Ligii Aeriene Române, fiind vocea cea mai convingătoare.

Deoarece celelalte două arme de bază din Forțele Aeriene Române au zile specifice de aniversare: artileria și rachetele antiaeriene, la 19 septembrie, în amintirea primului avion inamic doborât în 1916, iar radiolocația, la 25 iulie, în amintirea înființării trupelor de radiolocație în 1955, s-a continuat în unele asociații de aviatori să se sărbătorească Ziua Aviației și la 17 iunie, nu numai la 20 iulie.

Acestea fiind spuse, astăzi, 20 iulie, vom sărbători prin ceremonii militare eforturile tuturor aviatorilor români care au contribuit la dezvoltarea aviației și, de asemenea, vom comemora eroii din aviație care și-au dat viața pentru patrie.

Surse:

Citește și: 22 iunie 2021- 80 de ani de la eliberarea Basarabiei de pe aerodromurile din Poarta Focșanilor și Ținutul Buzău.

Ziua Aviaţiei Române Ziua Aviaţiei Române Ziua Aviaţiei Române Ziua Aviaţiei Române Ziua Aviaţiei Române Ziua Aviaţiei Române Ziua Aviaţiei Române Ziua Aviaţiei Române Ziua Aviaţiei Române Ziua Aviaţiei Române Ziua Aviaţiei Române Ziua Aviaţiei Române

 692 total views,  3 views today

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *