Fiecare tablou are o poveste de spus. Plimbându-ne prin galeriile unui muzeu de artă, participând la o expoziție în aer liber, de câte ori ne-am pus întrebarea: oare ce a inspirat artistul să creeze un produs atât de special și inestimabil? Dacă ai fost vreodată curios în legătură cu secretele ascunse din spatele a 3 picturi celebre ale lumii, ai venit în locul potrivit!
1. Țipătul – varianta cunoscută din colecția de picturi celebre ale lui Edvard Munch
Deși la prima vedere pictura pare mai degrabă sinistră decât emoționantă, Edvard Munch nu doar că a pictat țipătul, ci și l-a imaginat. Tabloul nu este un unic exemplar, artistul norvegian realizând un total de patru picturi intitulate „Țipătul”. În prezent, versiunea cea mai cunoscută, care a cucerit inimile oamenilor, este expusă la Galeria Națională a Norvegiei, fiind finisată în anul 1893. Între 1893 și 1910 pictorul se ocupă de celelalte versiuni.
Vezi această postare pe Instagram
Celelalte 3 picturi celebre expresioniste se află în locuri diferite: două dintre ele sunt în Olso la Muzeul Munch, pe când una reprezenta un obiect de colecție particulară. Versiunea deținută de un particular în valoare de aproximativ 80 de milioane de dolari a fost vândută în timpul unei licitații organizate de casa Sotherby’s la New York. Astfel, „Țipătul” își mută oficial locația pe data de 2 mai 2012 pentru suma impresionantă de 91 milioane de euro.
Până la ora actuală, „Țipătul” de Edvard Munch este cea mai scumpă operă de artă vândută vreodată în cadrul unei licitații.
Capodopera pictată cu tempera este munca unui artist torturat de gânduri, afecțiuni psihice și ideea morții încă din copilărie. Expresionismul acestor picturi celebre este marcat de dorința artistului de a reprezenta emoții umane – în special anxietatea și durerea. Tabloul este considerat actualmente o expresie a luptei omului modern cu anxietatea.
Înfățișând o persoană cu o expresie agonizantă, care își ține față în mâini, pregătindu-se să țipe, Munch completează pictură cu un cer creat din linii ondulate colorate, în care roșul sângeriu este culoarea dominantă. Pictura a avut la bază un episod specific din viața lui Edvard. Acesta a relatat în jurnalul său de unde i-a venit ideea faimosului „Țipăt”.
Vezi această postare pe Instagram
Într-o după-amiază liniștită, în timpul unei plimbări pe străzile orașului, artistul s-a oprit din hoinărit și și-a îndreptat atenția spre cer. Soarele care apunea și norii luminați de razele acestuia confereau cerului o culoare roșie aprinsă, asemănătoare sângelui. A auzit un țipăt vag sub cer, pe care l-a interpretat ca fiind țipătul naturii pentru ceva specific. Cu acest scenariu animat în minte, a început să picteze „Țipătul” ca o replică perfectă a episodului trăit în acea zi.
Dincolo de perspectiva artistică, cercetătorii susțin că cerul sângeriu ar fi rezultatul unor nori stratosferici polari, un fenomen rar și de impact, care ar fi uimit pe oricine la acea vreme, când nu existau atât de multe informații științifice. De asemenea, mai există varianta conform căreia tabloul lui Munch ar fi izvorât din observarea unor efecte vulcanice. Cu nouă ani înainte, a avut loc erupția faimoasă a vulcanului Krakatoa, ceea ce a determinat emisiile sulfurice să se răspândească pe glob și să se creeze apusuri extraordinare.
2. Mona Lisa – cea mai recunoscută operă de artă dintre toate picturile celebre
Aparținând Renașterii Timpurii, „Mona Lisa” sau „Gioconda” este recunoscută drept cea mai renumită operă din istoria picturii. Realizată de Leonardo da Vinci în perioada 1503-1507 în ulei pe lemn de plop, făptura enigmatică din tablou este atracția principala a Muzeului Luvru din Paris, locul în care este expusă.
Figurând o femeie cu expresie gânditoare și un surâs timid, „Mona Lisa” creează de secole un val de reacții dintre cele mai diverse în rândul celor care vor să afle secretele privirii care pare că te urmărește la fiecare pas.
Vezi această postare pe Instagram
Ambiguitatea fizionomiei Giocondei s-ar datora procedeului de pictură sfumato, folosit de artistul italian pentru a păstra o atmosferă învăluită în mister. Mona este prescurtare a cuvântului Madonna, care înseamnă Doamnă, ambiționând cercetările științifice pentru a afla o dată pentru totdeauna identitatea clară a persoanei pictate în tablou.
Doamna fără gene, sprâncene și cu un surâs enigmatic se spune că ar fi Madonna Lisa del Giocondo, o doamnă florentină căsătorită cu un om de afaceri bogat al acelei perioade. Da Vinci a schițat portretul Giocondei când aceasta s-a mutat cu soțul său negustor într-o casă nouă pentru a da naștere celui de-al doilea copil al cuplului. Cu toate acestea, adevărul ar putea fi mult mai complex de atât.
Există convingeri ferme cum că Mona Lisa nu ar fi altcineva decât Da Vinci însuși, ceea ce ar face opera de artă un autoportret. Poate că femeia din tablou nu este deloc o femeie, ci Da Vinci îmbrăcat în haine de femeie. Aceste teorii se nasc din cauza lipsei de informații, având în vedere că mai mult de 500 de ani de istorie s-au așternut peste această pictură.
Vezi această postare pe Instagram
Istorici ai artei susțin, asemenea cărții și filmului best-seller „The Da Vinci Code”, descoperirea unui Cod al unui Da Vinci în viața reală. Aparent, în ochii Mona Lisei se găsesc simboluri care nu sunt vizibile cu ochiul liber, dar cu o lupă mesajul lui Da Vinci poate fi transmis mai ușor. În ochiul din partea dreaptă se pot vedea literele LV, care ar putea fi inițialele artistului, însă în celălalt ochi este nesigur care dintre literele C, E, B se văd clar și ce ar putea semnifica. Istorici ai artei de la Comitetul pentru Patrimoniul Cultural Național al Italiei susțin că peisajul nu ar trebui ignorat, deoarece simboluri pot fi găsite și acolo: numărul 72, 2 sau litera L.
Vezi această postare pe Instagram
Ceea ce rămâne sigur este că „Gioconda” este o pictură care nu are nevoie de introducere atunci când sunt discutate picturile faimoase ale lumii. Adevărul despre povestea Mona Lisei rămâne învăluit în mit, conspirație și secrete, iar afinitatea pictorului pentru simboluri și mesaje ascunse face din opera de artă italiană un mister care va dăinui generații întregi.
3. „Fata cu cercel de perlă” sau „Fata cu turban”
„Gioconda” nu este singurul tablou care înfățișează o tânără femeie enigmatică de pe lista noastră de picturi celebre. În 1665, artistul olandez Johannes Vermeer a realizat în ulei pe pânză portretul unei fete cu un chip fermecător, care poartă o rochie exotică și un cercel cu o perlă foarte mare.
Vezi această postare pe Instagram
Pentru turbanul tinerei, cercetătorii au descoperit că Vermeer a folosit un pigment foarte costisitor pentru acea vreme, pigmentul ultramarin, care se obține din piatra semiprețioasă lapis lazuli și se poate găsi astăzi numai în Afganistan. Buzele fetei cu turban sunt pictate cu un pigment roșiatic, derivat dintr-o insectă originară din Mexic și America de Sud.
Cine este modelul care se uită la noi cu niște ochi mari și curioși?
„Fata cu cercel de perlă” relatează povestea servitoarei Griet, o tânără olandeză în vârstă de 16 ani angajată în casa pictorului Johannes Vermeer. Spre deosebire de mulți dintre subiecții lui Vermeer, fata nu este surprinsă în timpul vreunei activități zilnice, ci este conștientă că este observată. Într-un moment trecător, Griet își întoarce capul și întâlnește privirea observatorului, parcă urmând să îi spună ceva.
Vezi această postare pe Instagram
Tabloul a devenit îndrăgit de publicul larg atunci când a fost expus la începutul secolului XXI la Galeria Națională de Artă din Washington, D.C. Ulterior, romanul „Fata cu cercel de perlă” a lui Tracy Chevalier, scris în 1999, a contribuit la răspândirea popularității fetei cu turban. Un film nominalizat la Oscar în 2003, cu Scarlett Johansson în rolul tinerei și Colin Firth în rolul pictorului, a capturat povestea olandezei în casa artistului.
Gingășia, maniera perceptivă și calmul fetei nu doar că au ajutat-o la treburile gospodărești, dar i-au atras atenția lui Vermeer. Deși proveneau din medii diferite, cei doi aveau în comun modul de a privi lumea. În casa pictorului mai erau Catharina, soția volatilă a lui Vermeer, soacra vicleană Maria Thins, servitoarea loială Tanneke, iar șase copii energici se adaugă gospodăriei aglomerate.
Deși a crescut într-o familie protestantă, Griet trebuie să se adapteze în mediul haotic și catolic al familiei Vermeer. Fiind model pentru Vermeer, ceea ce duce la o apropiere firească între cei doi, gelozie și perturbări apar imediat în casa pictorului Johannes și se răspândesc mai departe.
Vezi această postare pe Instagram
Deși Vermeer a realizat doar 36 de picturi celebre în timpul vieții, în timp ce contemporanii săi au finalizat sute, „Fata cu cercel de perlă” atrage anual mii de observatori în locația sa permanentă, și anume muzeul Mauritshuis din Haga.
Ce putem învăța din aceste picturi celebre
Indiferent de perioada din care provin, cele 3 picturi celebre din articolul nostru rămân la fel de vii ca în ziua în care au fost pictate datorită emoțiilor transmise, simbolurilor și culorilor bogate.
- Poți citi aici despre beneficiile pe care le aduc picturile celebre în viața noastră.
Surse:
- The Scream: The Story Behind Edvard Munch’s Haunting Masterpiece
- Povestea unui tablou picturi celebre. Edvard Munch a simțit «Țipătul»
- Țipătul (picturi celebre)
- Mona Lisa picturi celebre – Wikipedia
- 50 famous paintings and the stories behind them
- 10 Mysteries Surrounding Leonardo Da Vinci’s ‘Mona Lisa’
- Fata cu turban (Vermeer-picturi celebre)