România are 7 elemente tradiționale înscrise în patrimoniul universal. Patrimoniul imaterial UNESCO se referă la tradițiile care trebuie salvate. Tradițiile și obiceiurile unei națiuni fac parte din istoria și identitatea ei. Sunt adevărate comori care au fost transmise din generație în generație de sute, unele chiar de mii de ani.
Să cunoaștem împreună cele mai reprezentative simboluri ale culturii românești, și anume cele 7 elemente tradiționale românești înscrise în Patrimoniul imaterial UNESCO!
1. Călușul
Ritualul călușului a fost inclus în Patrimoniul imaterial UNESCO în anul 2005. Dans tradițional românesc, călușul este la origine un ritual precreștin. În mod tradițional, dansul se execută în perioada Rusaliilor, în regiunile Olteniei, Munteniei și Moldovei. Călușul este un dans spectaculos, cu un ritual complex.
Participanții poartă numele de „călușari”, iar dansul este exclusiv bărbătesc. Acest joc nu uimește doar prin măiestrie și costume, ci și prin semnificațiile lui funcționale legate de fertilitate, vindecarea celor afectați de forțele malefice ale ielelor și drama ritualică la care sunt supuse personajele care alcătuiesc ceata acestui dans.
2. Doina
Doina a fost introdusă în Patrimoniul imaterial UNESCO în anul 2009, fiind specifică muzicii tradiționale românești. Este cântecul prin care poporul român și-a exprimat cele mai profunde trăiri. Linia melodică a doinei este ca o plângere prin care se exprimă sentimente de dor, de dragoste, de jale, de înstrăinare, de tristețe, de ură împotriva asupritorilor, de cătănie, de haiducie. Aceste sentimentele sunt împărtășite direct și profund, cu un puternic impact emoțional. George Enescu spunea despre doină: ,,Este tristețea chiar în veselie…”
3. Ceramica de Horez
Din anul 2012, ceramica de Horezu face parte din Patrimoniul imaterial UNESCO. Confecționarea vaselor din ceramică este un meșteșug specific acestei zone. Ceramica de Horezu este celebră pentru lutul roșcat din care este făcută, o cromatică aparte ce îi conferă originalitate, dar și datorită motivelor simbolice folosite și varietății de culori (de la maro închis, roșu, verde, albastru, până la celebrul ivoriu de Horezu).
Simbolul predominant în pictura ceramicii de Horezu este cocoșul de Hurez, alături de alte figuri, precum: steaua, șarpele, copacul, peștele, soarele, coada de păun, bradul și simboluri geometrice. Împreună, aceste elemente conferă unicitate frumoasei ceramici de Horezu.
4. Colindatul de ceată bărbătească în România și Republica Moldova
Acest element a fost inclus în Patrimoniul imaterial UNESCO în anul 2013. Colindatul de ceată bărbătească este un obicei de iarnă foarte vechi în cultura românească. Inițial, obiceiul era practicat de necreștini, dar după nașterea lui Iisus Hristos, adoptă semnificații religioase. Este un ritual al colindatului specific sărbătorilor de iarnă, începând din Ajunul Crăciunului și continuând până la Bobotează. Ceata de colindători este formată din copii, flăcăi și bărbați, însoțiți de formații instrumentale.
5. Feciorescul de Ticuș
Feciorescul de Ticuș este un dans arhaic, tradițional românesc din Transilvania, care a fost inclus în Patrimoniul imaterial UNESCO în anul 2015. Din punct de vedere tehnic, este considerat un dans dificil, care se execută cu mișcări specifice zonei. Se practică la diverse ocazii numai de către bărbați, a căror vârstă nu are limită. Pe lângă rolul social și intercultural (la obicei participând, alături de români, maghiari și romi), dansul fecioresc oferă bărbaților tineri posibilitatea de a-și consolida statutul în comunitate în vederea căsătoriei.
6. Meșteșugul covoarelor tradiționale de perete din România și Republica Moldova
Acest element a fost introdus în Patrimoniul imaterial UNESCO la data de 1 decembrie 2016, de Ziua Națională a României. Meșteșugul țesutului covoarelor de perete este întâlnit pe tot teritoriul României și Republicii Moldova. Aceste țesături tradiționale, considerate opere de artă, continuă să fie folosite și astăzi pentru decorarea pereților interiori ai caselor, la diferite ceremonii religioase sau oferite ca zestre fetelor la căsătorie.
7. Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie
În 2017, Mărțișorul a intrat înPatrimoniul imaterial UNESCO, într-un dosar comun cu Republica Moldova, Macedonia de Nord și Bulgaria. Mărțișorul este un element cu semnificație calendaristică, alungarea iernii și întâmpinarea primăverii, și aducător de noroc și sănătate celui care îl poartă.
Originile Mărțișorului nu sunt cunoscute cu exactitate, dar se crede că are o vechime de aproximativ 8.000 de ani, potrivit descoperirilor arheologice a unor amulete, asemănătoare cu mărțișorul de astăzi. Mărțișorul este realizat din două șnururi răsucite, unul roșu, care simbolizează viața, și altul alb, care simbolizează puritatea. De acestea se atașează un obiect artizanal ce este oferit în prima zi a lunii martie persoanelor dragi. În unele zone ale țării, mărțișorul este dăruit fetelor, iar în alte zone este dăruit băieților.
Trebuie să ne cunoaștem valorile culturale și să învățăm să le prețuim!
Să prețuim tot ce este tradițional românesc, pentru a nu ne pierde esența românească, împrumutând din sărbătorile altor culturi. Pentru a observa tendința de globalizare a tradițiilor, vă recomand să citiți acest articol despre pierderea valorii spirituale ale sărbătorilor.
Surse:
