Transfăgărășan, simbolul României lung de 151 km

Share on facebook
Facebook
Share on google
Google+
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn
Share on pinterest
Pinterest
transfagarasan, romania, mountains
Foto: pixabay.com

Una dintre cele mai frumoase șosele ale Europei și, conform Top Gear, cea mai frumoasă șosea din lume, se află în România. Da, ați ghicit, este vorba de șoseaua Transfăgărășan. Drumul Național 7C străbate Munții Făgăraș din comuna Bascov și se întinde până în apropierea comunei Cârțișoara.

Ce obiective turistice putem vizita pe Transfăgărășan

  1. Mănăstirea Curtea de Argeș – cunoscută pentru legenda Meșterului Manole, datează din secolul al XVI-lea și este unul dintre cele mai vizitate obiective turistice ale României.
  2. Cetatea Poenari – pentru a ajunge la cetate trebuie urcate 1480 de trepte, dar priveliștea spectaculoasă te va face să uiți de oboseală. Aceasta a avut rol de fortăreață împotriva otomanilor, dovadă stând zidurile groase de până la 3 metri.
  3. Barajul Vidraru – unul dintre cele mai cunoscute obiective de pe Transfăgărășan, are o înălțime de 160 de metri și a fost construit în anul 1965.
  4. Lacul Bâlea – cel mai cunoscut lac glaciar din România, cu o adâncime de peste 11 metri, se află într-o zonă declarată rezervație științifică, iar din apropierea lui se pot escalada Vârfurile Capra și Buteanu.
  5. Cascada Bâlea – cu o înălțime de 60 de metri, situată între vârfurile Moldoveanu și Negoiu, se poate ajunge la ea doar prin parcurgerea unui traseu montan de aproximativ 50 de minute.
  6. Muzeul Etnografic Badea Cârțan – se află în comuna Cârțișoara și este dedicat cunoscutului țăran, Badea Cârțan. Acolo se pot vedea decorațiuni, unelte, icoane pictate pe sticlă din secolul XIX, dar și o gospodărie țărănească specifică acelor timpuri. La 9 kilometri de comuna Cârțișoara se află comuna Cârța. Acolo putem vizita biserica fortificată săsească, Abația Cisterciană. Mănăstirea de la Cârța datează din anul 1202. 

Trasee montane în Transfăgărășan

Împătimiții drumețiilor pot găsi numeroase trasee montane în apropierea Transfăgărășanului:

  • Cabana Bâlea Cascadă (1234 m) – Cabana Paltinu (2050 m)
  • Cabana Paltinu (2050 m) – Vârful Vânătoarea lui Buteanu (2507 m)
  • Cabana Paltinu (2050 m) – Vârful Moldoveanu (2544 m)
  • Cabana Paltinu (2050 m) – Vârful Negoiu (2535 m)
  • Cabana Paltinu – Vârful Paltinu (2399 m) – Vârful Iezarul caprei (2417 m) – Șaua Caprei (2315 m) – Cabana Paltinu
  • Transfăgărășan – Valea lui Stan – Poiana Călugărița – Fosta Cabana Călugărița – Cascada Călugărița – Lacul Vidraru – Barajul Vidraru

 

Istoria Transfăgărășanului

În 1970, la decizia lui Nicolae Ceaușescu, se încep lucrările pentru un nou drum de trecere a Carpaților Meridionali. Deși existau mai multe șosele de legătură între Muntenia și Transilvania, teama unei invazii sovietice duce la inițierea imediată a proiectului „Transfăgărășan”, având rol de legare a garnizoanelor de la Pitești și Sibiu. Pe lângă rolul său strategic, se menționează ca motive:

  • deschiderea bazinelor forestiere din masivul Făgăraș”,
  • „folosirea mai rațională a pășunilor alpine”,
  • „realizarea unui centru turistic montan în zona Lacului Bâlea”.

Traseul a fost schimbat de mai multe ori, din cauza condițiilor geografice și climatice. S-a lucrat pe toată perioada anului, în condiții aspre, iar tragediile nu au întârziat să apară, numărul oficial al deceselor fiind de 40.

Deschiderea oficială a Transfăgărășanului, făcută de Nicolae Ceaușescu, a avut loc în data de 20 septembrie 1974, dar lucrările nu s-au finalizat la acea dată. Au mai fost nevoie de încă câțiva ani pentru asfaltat și alte activități conexe, fiind adus în forma actuală în anul 1980.

Pentru impresionanta șosea s-au folosit:

  • 290.000 de metri cubi de material pentru zidărie
  • 20 de tone de dinamită
  • 3,573 tone de ciment
  • 89 tone oțel beton
  • 24.000 de ancore
  • 129 tone plase sudate
  • 14.200 m² de cofraje
  • 1.750 m liniari tuburi confecționate din beton
  • 4.100 m liniari țeavă
  • 50 tone de confecții metalice
  • 6.900 m cubi nisip
  • 6.000 m cubi pietriș
  • 3.000 tone cribluri
  • 740 lămpi pentru iluminat

Când se poate circula pe șoseaua Transfăgărășan?

Traseul este întotdeauna deschis în perioada 1 iulie – 31 octombrie. În restul anului, traseul rămâne închis pentru că vremea capricioasă nu permite circulația.

Surse:

Dacă vrei să afli mai multe despre România și minunățiile pe care ni  le oferă în materie de turism, citește și despre Cheile Bicazului și Lacul Sfânta Ana – 2 dintre cele mai frumoase locuri turistice din România.

 430 total views,  2 views today

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *