Inteligența artificială readuce la viață pictorului Gustav Klimt 3 dintre operele pierdute

Facebook
Twitter
LinkedIn
Pinterest
Gustav Klimt (14 iulie 1862 – 6 februarie 1918) a fost un pictor și decorator austriac, pionier al avangardei vieneze. Cunoscut în special pentru lucrarea intitulată „Sărutul”, pictorul a adus o contribuție majoră la izbucnirea uneia dintre cele mai importante revoluții din istoria artei.

Dacă cineva vrea să afle ceva despre mine ca artist, pot doar să-l sfătuiesc să-mi privească temeinic și atent tablourile și să caute în ele răspunsul la întrebarea: cine sunt și ce vreau – Gustav Klimt

Klimt vs. Klimt – The Man of Contradictions

Google Arts & Culture a lansat o expoziție virtuală interactivă intitulată Klimt vs. Klimt – The Man of Contradictions”. Aceasta cuprinde date biografice despre Gustav Klimt, cunoscutele sale muze, un tur virtual în 360° al atelierului său din Viena, schițe și, nu în ultimul rând, 3 dintre operele sale pierdute recondiționate digital cu ajutorul inteligenței artificiale, pe baza pozelor alb-negru ale lucrărilor. Lucrările ce au prins viață în cadrul acestui proiect sunt Filozofia”, Medicina” și Jurisprudența”, aflate în seria de lucrări intitulată Picturile de la Facultate”.

Istoria celor 3 lucrări

În anul 1894 Gustav Klimt primește sarcina de a picta lucrările ce aveau să înfrumusețeze tavanul sălii de festivități a Universității din Viena, însă lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Picturile nu vor ajunge niciodată acolo, din cauza nepotrivirii dintre viziunea artistului și cea a universității și, nu în ultimul rând, a modului în care artistul include nuditatea și corpul uman în aceste opere.

Nu se cunoaște exact motivul, însă Klimt a început lucrul abia în anul 1898 și a fost nevoit să închirieze un alt atelier de lucru din cauza dimensiunii picturilor.

Anul 1900 este marcat de prima prezentare în public a lucrării Filozofia”. Profesorii Universității din Viena au respins categoric afișarea lucrării pe tavanul sălii de festivități. În opinia lor, viziunea lui Klimt asupra filozofiei era cât se poate de îndepărtată de viziunea pe care universitatea voia să o prezinte studenților.

Pictura Medicina” a iscat un conflict și mai mare. Oficialii austrieci au criticat aspru Ministerul Educației pentru că l-au finanțat pe Klimt în elaborarea lucrării.

În final, August Lederer, industriaș austriac, cumpără Filozofia” în 1905. Acesta deținea și alte lucrări ale lui Gustav Klimt. Koloman Moser va cumpăra celelalte două lucrări între 1910 și 1912.În 1919 familia Moser vinde cele două lucrări. Medicina” va ajunge la Galeria Austriacă, iar Jurisprudența” la August Lederer.

Cele trei picturi sunt furate în 1938 de național socialiști. Acestea sunt duse la Schloss Immendorf, aflat chiar într-o zonă militară de luptă. Pe 9 mai 1945, Schloss Immendorf este mistuit de flăcări și odată cu el numeroase lucrări pictate de Gustav Klimt, printre care se aflau așa zisele opere din seria Picturile de la Facultate”. Tot ce a rămas sunt doar fotografii alb-negru ale lucrărilor.

Cum au prins viață lucrările pierdute?

Curatorul de la Belvedere, Franz Smola, și Emil Wallner, rezident al laboratorului Google Arts & Culture, au elaborat un algoritm complex care a putut colora pozele alb negru, singurele mărturii ale existenței lucrărilor mistuite de foc în 1945.

Munca celor doi a fost asiduă. Pentru a oferi o variantă cât mai apropiată de realitate, au fost făcute numeroase cercetări. Elementele cheie în descifrarea culorilor au fost descrierile celor trei picturi aparținând jurnaliștilor vremii și motivele recurente prezente și în alte lucrări ale lui Klimt din acea perioadă. De exemplu, în Jurisprudența”, deși nu sunt un element central, șerpii sunt cu siguranță un motiv semnificativ. Ajutorul pentru redarea acestui element vine din partea lucrării Friza lui Beethoven” din 1902, în care Gustav Klimt a inclus șerpi în jurul personajelor feminine.

În plus, au fost utilizate 1 milion de imagini din lumea reală și alte 91,749 imagini ale picturilor altor artiști. Astfel, inteligența artificială ne oferă perspectiva cea mai apropiată de realitate asupra acestei serii de lucrări.

Rezultatul pentru mine a fost surprinzător pentru că am reușit să-l colorăm chiar și în locurile despre care nu aveam deloc cunoștințe, cu ajutorul machine learning avem ipoteze bune că aceste culori au fost folosite de Klimt. – Franz Smola pentru Google Arts & Culture

Dacă și pe tine te pasionează pictura citește aici despre Cu drag, Van Gogh – magia primului film pictat în întregime!

Surse:

Loading

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


The reCAPTCHA verification period has expired. Please reload the page.