Fericirea… dacă ne-ar întreba cineva ce stă la baza ei, cel mai probabil am avea foarte multe de spus. Totuși, astfel de întrebări sfârșesc prin același fel de idei bazate pe circumstanțele exterioare.
Ai fi surprins să descoperi că lucrurile materiale asigură, destul de rar, fericirea pe termen lung. Că ceea ce ai bănuit că îți va face viața mult mai plăcută nu te va ajuta așa de mult în timp. Fericirea este determinată de factorii interni, percepțiile pe care le ai și, de asemenea, de experiențele prin care treci.
Una dintre cele mai cunoscute „ecuații” ale fericirii îi aparține unei profesoare de la Universitatea din California, și anume Sonjia Lyubomirsky. Aceasta a scris o carte intitulată „Cum să fii fericit?”, în care a publicat cele 3 „ingrediente” ale unui nivel de fericire satisfăcător. Mai exact, nivelul sustenabil de fericire este egal cu 50% din intervalul genetic, plus 10% din circumstanțe și 40% alegeri. Aceste lucruri pot fi observate încă din perioada copilăriei.
Nivelul sustenabil de fericire este egal cu 50% din intervalul genetic, plus 10% din circumstanțe și 40% alegeri.
Spre exemplu, în parc putem observa doi bebeluși sau copii mai mici care se lovesc cu aceeași intensitate. Unul dintre ei poate să se ridice și să își continue drumul, iar celălalt poate începe să plângă. Acest exemplu este cel mai potrivit, deoarece, având vârste destul de fragede, încă nu conștientizează cu exactitate ce se întâmplă și reacționează involuntar.
Cum putem face să prețuim mai mult lucrurile sau întâmplările din jurul nostru, pentru a deveni mai fericiți?
Ei bine, voi începe printr-un exemplu, atunci când primim un telefon sau o mașină. Primele zile, săptămâni sau luni suntem foarte entuziasmați și ne bucurăm foarte mult. Cu timpul, însă, plăcerea cu care foloseam acel obiect dispare. Sau, dacă mâncăm o dată pe lună în oraș, suntem destul de fericiți când o facem, însă dacă această activitate devine un obicei, sentimentul se diminuează sau dispare de tot. Toate acestea se datorează creierului nostru, care atunci când vede ceva extrem de bun pentru viață, eliberează dopamină.
Atunci când ,,consumul” de ceva este repetitiv și des, apar mai mulți receptori de dopamină, de aceea se consumă mai repede. Deci, pentru a accentua sentimentul fericirii este nevoie să rărim anumite activități plăcute.
O sinteză potrivită despre fericire și mai ușor de înțeles este Legea lui Gossen:
Mărimea intensității unei plăceri descrește progresiv până la saturare, dacă acea plăcere este satisfăcută în mod continuu și neîntrerupt.
Desigur, majoritatea oamenilor preferă să fie extrem de preocupați de părțile negative, uitând să se bucure și să savureze experiențele pozitive.
Cântărim de două ori ce e rău și o singură dată, sau deloc, ce e frumos.
O problemă destul de des întâlnită în prezent și, probabil, existentă dintotdeauna, spun eu, este descurajarea persoanelor să se comporte întocmai cum simt, și modelarea lor după niște forme în care de cele mai multe ori nu se potrivesc. A-i judeca pe ceilalți are urmări destul de negative atât pentru cei care judecă, cât și pentru persoana judecată care va avea o anumită teamă de a se mai exprima liber, în vreme ce ,,judecătorul” va atrage energii negative.
Este destul de greu să vezi pe cineva pe stradă care să fie îmbrăcat diferit și să nu îți exprimi propria părere despre asta. Ignorarea acestora, însă, este cea mai potrivită. Un mod extrem de potrivit pentru a ne crește stima de sine este făcând fapte bune și ajutându-i și pe alții sa progreseze pentru a ajuta și ei la rândul lor.
Dacă genetica nu este punctul nostru forte, important este să menținem măcar un nivel de fericire sustenabil din alegerile pe care le facem și, pe cât posibil, din circumstanțele exterioare, pe care le putem influența sau nu. Deci, putem încerca să devenim mai fericiți și prin a-i face pe alții să se simtă în largul lor sau, pur și simplu, prin a-i încuraja să scape de inhibiții.
1 thought on “Fericirea și adevărul din spatele ei”
Foarte tare articolul! ❤️🙏 Felicitări autoarei!