Luminița Gheorghiu a murit la vârsta de 71 de ani. Iată câteva recomandări de filme prin care talentul ei va trăi veșnic

Share on facebook
Facebook
Share on google
Google+
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn
Share on pinterest
Pinterest
Luminița Gheorghiu
Fotografie: facebook.com/HISTORY
Apropiații îndrăgitei Luminița Gheorghiu au anunțat luni dimineață, 5 iulie, trecerea în neființă a actriței, deces cauzat de o boală ce nu a fost precizată încă, din cauza căreia în ultimii ani a fost nevoită să se retragă din lumina reflectoarelor.

 

Printre numele mari ce au scris pentru a aduce la cunoștință publicului larg despre decesul actriței Luminița Gheorghiu, se numără și actrița Oana Pellea:

Un om excepțional. O uriașă actriță.

A fost una dintre cele mai minunate ființe.

A fost una dintre cele mai puternice femei pe care am avut onoarea sa le cunosc.

Am admirat o și…o iubesc!

Drum bun și să te odihnească Dumnezeu, Luminița Gheorghiu.

Condoleanțe familiei.

Luminița Gheorghiu a fost actriță de film, radio, scenă, televiziune și voce. În 1972 a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din Capitală, fiind repartizată la Teatrul Mihai Eminescu din Botoșani. Anul 1975 marchează mutarea acesteia la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, iar între anii 1976 și 2003 a jucat în cadrul Teatrului Bulandra din București.

Despre cariera și viața actriței Luminița Gheorghiu se pot citi numeroase detalii aici, însă pentru a veni în ajutorul noii generații ce nu a cunoscut cu adevărat măiestria actriței în arta filmului, iată câteva recomandări de filme emblematice.

1. Moromeții

Primul film din seria Moromeții apare în anul 1987 și este regizat de Stere Gulea. La baza acestuia se află volumul I al Moromeților, de Marin Preda.

Oglindă a satului românesc din câmpia Dunării la jumătatea anilor ’30, filmul prezintă destinul familiei Moromete, în care majoritatea neînțelegerilor își au rădăcinile în vechea problemă a banilor, plata „foncirii” și păstrarea integră a pământului familiei.

Luminița Gheorghiu are rolul Catrinei Moromete, mama familiei, frământată de grijile vieții cotidiene și de neînțelegerile dintre cei trei fii ai soțului, Ilie Moromete, dintr-o căsnicie anterioară. Cu siguranță a existat presiunea interpretării unui personaj emblematic atât de cunoscut și  îndrăgit din literatura română, însă Luminița Gheorghiu reușește să o portretizeze nu doar pe Catrina Moromete, ci devine un simbol al femeii din satul românesc, mamă, soție, gospodină copleșită de treburile casei și ale câmpului, femeie ce își găsește alinarea și răspunsurile în sânul Bisericii pe care o frecventează cu tristețe.

În tot acest cadru agitat, nesigur, a unei țări ce a traversat un război mondial, Catrina Moromete încearcă din greu să strângă o zestre pentru cele două fiice, Ilinca și Tita, și să își trimită mezinul, Niculae, la școală deși soțul dorea ca acesta să participe activ la muncile familiei, mai ales păzirea oilor. Ținând piept răutăților din partea surorii soțului și a celor trei fii, Catrina Moromete trăiește cu o teamă perpetuă de a nu rămâne pe drumuri după moartea lui Ilie, ce amână trecerea casei pe numele ei.

În anul 1985, pregătindu-se pentru acest rol important, Luminița Gheorghiu își pierde fiica, Iuliana în vârstă de 6 ani.

Iuliana o chema şi avea şase ani jumătate. Am un înger acum. După Revoluţie, mă uitam cum mamele îşi conduceau pe ultimul drum fetele de 18-20 de ani, în rochii de mireasă, şi mă gândeam: Doamne, ele sunt mai lovite decât mine. Eu am luat locul întâi şi la durere!

 

2. Moartea domnului Lăzărescu

Film regizat în anul 2005 de Cristi Puiu, are la bază un caz real, al pensionarului Dante Remus Lăzărescu. În noaptea unui grav accident rutier, domnul Lăzărescu se simte rău și este nevoit să apeleze la salvare pentru a primi îngrijiri corespunzătoare, însă agitația și ocuparea spitalelor din capitală din cauza accidentului duc la un adevărat pelerinaj prin toate spitalele bucureștene.

Combinația dintre această agitație și atitudinea complet neadecvată a cadrelor medicale au efecte evidente, însă filmul poate fi considerat unul cu final deschis. Pe tot parcursul acelei seri pline de drumuri inutile, domnul Lăzărescu este însoțit de Mioara Avram, interpretată de Luminița Gheorghiu, asistentă pe salvare.

Filmul este clasificat drept tragicomedie sau comedie neagră și depășește rolul unei simple satire a sistemului medical românesc. Cronicara Ruthe Stein afirmă că filmul „explorează o temă universală, cum boala poate să răpească individualitatea unui om”.

Cert este că „Moartea domnului Lăzărescu” reușește să transmită o acumulare de sentimente, printre care frustrarea ocupând un loc primordial. Într-un mod straniu, privitorul român simte cu siguranță o familiaritate față de lumea prezentată.

Filmul a primit numeroase premii, cel mai important dintre acestea fiind „Un certain Regard” la Festivalul de la Cannes (2006).

 

3. Poziția copilului

Film dramatic, „Poziția copilului” este regizat de Călin Peter Netzer, având premiera pe 8 martie 2013, o dată ce cu siguranță nu este una întâmplătoare, căci filmul prezintă sacrificiile și eforturile unei mame, Cornelia, interpretată de Luminița Gheorghiu, pentru a nu-și vedea fiul la închisoare.

Barbu, fiul Corneliei, femeie din înalta societate, arhitectă, ucide un copil într-un accident de mașină, din cauza faptului că depășește viteza legală. Relația dintre cei doi este una cel puțin complicată. Fiul își respinge mama considerată exagerat de protectivă în repetate rânduri. Aceasta nu renunță și încearcă cu disperare să facă parte din viața lui.

Filmul prezintă o realitate comună din România, unde o familie cu numeroase relații apelează la toate mijloacele posibile și la influență pentru a micșora pedeapsa fiului.

Într-un interviu acordat în 2013, Luminița Gheorghiu vorbește despre greutățile interpretării unui personaj aparent antipatic:

În prima jumătate a filmului, Cornelia e un personaj antipatic, dominant, iar fiul ei pare victima comportamentului mamei. Cât de greu este să jucaţi un astfel de personaj care poate trezi an­tipatia publicului?

Personajele negative sunt foarte intere­sante, dar, în acest caz, victima reală este Cornelia. Se lasă folosită de băiatul ei, Barbu, şi de soţul ei, domnul Făgărăşanu. I se pun în spate tot felul de lucruri pe care ea le rezolvă. E foarte uşor pentru Barbu să ceară ajutorul într-o situaţie şi să îl refuze în alta. Dacă ai putere să te rupi de duritatea acestei mame, rezolvă-ţi singur proble­mele. De ce o părăseşti în clipa în care te-a scăpat de puşcărie? A, o părăseşti când ţi-e uşor? Sunt tineri care îşi iau viaţa în propriile mâini la vârste fragede, şi atunci nu mai există părinţi care domină.

Filmul câștigă premiul „Ursul de aur” la Festivalul Internațional de Film de la Berlin pe 16 februarie 2013.

Alte filme ce au consacrat cariera Luminiței Gheorghiu sunt „Autora”, „După dealuri” şi „Sunt o babă comunistă”.

Dacă ți-a plăcut acest articol și ești în căutarea unor filme ce merită cu adevărat văzute poți citi și Top 10 filme de văzut într-o viață, PARTEA ÎNTÂI și PARTEA a II-a.

Surse:

 1,897 total views,  1 views today

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *