Pe data de 9 aprilie 2021, întreaga lume a fost zdruncinată de vestea morții prințului Philip, Duce de Edinburgh și soț al Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Trecerea în neființă a prințului a fost anunțată imediat de către regină prin intermediul Palatului Buckingham, dar și al rețelelor de socializare ale familiei regale.

În vârstă de 99 de ani, prințul Philip a decedat cu două luni înainte de a împlini venerabila vârstă de 100 de ani, lăsând în urma sa o moștenire fabuloasă, alături de imaginea unui soț iubitor și dedicat, atât familiei sale cât și țării pe care a servit-o cu respect decenii la rând. Înmormântarea Ducelui de Edinburgh va avea loc sâmbătă, 17 aprilie 2021, la ora locală 15:00, la Capela St. George de la Castelul Windsor.

Planurile pentru înmormântare sunt în concordanță cu dorințele Ducelui de Edinburgh, iar ocazia va comemora și sărbătorirea vieții acestuia, dar și cei peste 70 de ani de slujire acordați Reginei, Regatului Unit și comunității.

Va fi o înmormântare regală, la fel ca cea a Reginei Elisabeta, Regina Mamă. Planurile au fost aprobate de Regină.

Primii ani de viață și greutățile întâmpinate

Născut la 10 iunie 1921, pe insula grecească Corfu, Philip a primit de mic titlul de Prinț al Greciei și Danemarcei. Alteța Sa Regală a fost singurul fiu al prințului Andrew al Greciei (1882-1944), fratele mai mic al regelui Constantin I al Greciei.

Familia sa paternă este de origine daneză, prințul Andrew fiind nepotul regelui Christian IX al Danemarcei. Mama sa a fost prințesa Alice de Battenberg (1885-1969), cel mai mare copil al prințului Ludovic de Battenberg și sora contelui Mountbatten din Birmania.

În timpul Primului Război Mondial, prințul Louis a schimbat numele familiei în Mountbatten și a fost desemnat marchiz de Milford Haven. Prințul Philip a preluat și el acest nume, renunțând la titlurile sale grecești și daneze în 1947, când a ales să se căsătorească cu regina Elisabeta a II-a, astfel devenind cetățean britanic naturalizat.

Prințul Philip a avut 4 surori mai mari. Prințesa Margarita (1905-1981), Prințesa Theodora (1906-1969), Prințesa Cecilie (1911-1937) și Prințesa Sophie (1914-2001), toate au purtat titlul de Prințesă a Greciei și Danemarcei. Una dintre cele mai tragice experiențe prin care a trecut prințul a fost moartea surorii sale Cecilie, în 1937. Aceasta a murit într-un tragic accident de avion. S-a dezvăluit că pilotul încerca să aterizeze, deoarece Cecilie, care era însărcinată în opt luni, năștea în acel moment.

Potrivit Closer Weekly, avionul zbura spre Londra pentru a participa la nunta lui Louis Donatus, fratele soțului Cecilei, Georg Donatus, Marele Duce de Hesse. În urma accidentului nu au fost supraviețuitori, iar la locul faptei a fost găsit corpul noului născut, căruia Cecilie îi dăduse naștere în acel tragic moment.

Ducele de Edinburgh a avut parte de o copilărie turbulentă, în ciuda fericirii pe care a găsit-o mai apoi alături de soția sa, regina Elisabeta. Mama sa, prințesa Alice de Battenberg, a fost diagnosticată cu schizofrenie paranoidă la sfârșitul anilor 1920, și a fost mai apoi internată într-un azil. Aceasta credea că este singura femeie de pe pământ și că este măritată cu Hristos, relatează BBC News.

Sigmund Freud s-a interesat de cazul lui Alice, și a recomandat radiografierea ovarelor tinerei pentru a-i provoca menopauza, în ciuda protestelor ei, deoarece aceasta experimenta fantezii de natură religioasă și sexuală. De asemenea, mama prințului Philip s-a născut profund surdă, aceasta învățând de-a lungul anilor să citească pe buze în numeroase limbi.

Pe vremea când avea doar 1 an și jumătate, Grecia era instabilă din punct de vedere politic, așa că familia prințului Philip a fost nevoită să fugă din țară în urma unei revolte militare împotriva unchiului său, regele Constantin I, care a fost obligat să abdice de la tron. Tatăl său, Prințul Andrew, a fost judecat și închis în urma unei înfrângeri dezastruoase în războiul Greciei cu Turcia ce a avut loc în perioada 1919-1922. A fost grațiat din închisoare prin intermediul unui exil definitiv.

Regele George al V-lea, vărul lui Andrew și bunicul reginei Elisabeta, a ordonat ca o navă din Marina Regală Britanică să evacueze familia din Corfu, iar prințul Philip a fost refugiat în siguranță într-un pătuț făcut dintr-o cutie de portocale, în decembrie 1922.

Determinarea monarhului de a-i salva, s-a datorat mult regretului că nu a reușit să salveze un alt văr primar, țarul Nicolae al II-lea, în timpul Revoluției Ruse cu cinci ani mai devreme. În cele din urmă, familia s-a stabilit la periferia Parisului, într-o căsuță deținută de mătușa lui Philip.

Școala și educația

Prințul Philip a început școala în Franța, la ,,The Elms’’, o școală Americană din Paris, dar a plecat în Anglia pentru a urma școala pregătitoare ,,Cheam’’, în 1928. La vârsta de 12 ani a petrecut un an la Școala ,,Salem’’ din sudul Germaniei, condusă de celebrul educator, Kurt Hahn. Odată cu apariția nazismului în Germania, fondatorul evreu al școlii Salem, Kurt Hahn, a fugit de persecuție și a înființat Școala Gordonstoun în Scoția, școală la care Philip s-a mutat după două semestre petrecute la ,,Salem’’(unde au studiat și cei 3 fii ai săi).

După ce și-a finalizat studiile la Gordonstoun la începutul anului 1939, Philip a frecventat și cursurile Colegiului Naval Regal, Dartmouth, iar apoi s-a repatriat în Grecia, unde a locuit cu mama sa la Atena timp de o lună în mijlocul anului 1939. La ordinul regelui grec, George al II-lea (vărul său primar), s-a întors în Marea Britanie, în septembrie, pentru a relua pregătirea pentru Marina Regală. A absolvit anul următor Dartmouth ca cel mai bun cadet din promoția sa.

Întâlnirea și căsătoria cu regina Elisabeta

În 1939, regele George al VI-lea și regina Elisabeta Mamă, au vizitat Colegiul Naval Regal din Dartmouth, unde prințul Philip tocmai absolvise. În timpul vizitei, regina și Louis Mountbatten i-au cerut nepotului ei Philip să le însoțească pe cele două fiice ale regelui, Elisabeta și Margareta. Elisabeta s-a îndrăgostit de Philip, iar el, cu siguranță a fost plăcut surprins de compania acesteia. În vârstă de 13 și 18 ani, aceștia au simțit o atracție imediată unul față de celălalt, păstrând legătura prin intermediul scrisorilor pe care și le trimiteau.

La 6 săptămâni de la acea vizită, Marea Britanie participă la al Doilea Război Mondial, unde merge și Philip, acesta fiind responsabil de controlul reflectoarelor navei, permițând Valiant-ului să identifice navele inamice în întuneric. După invazia Greciei de către Italia din octombrie 1940, acesta este transferat din Oceanul Indian pe vasul de război HMS Valiant din flota mediteraneană, fiind lăudat pentru munca pe care o depune. Între timp, el și Elisabeta comunicau prin corespondență.

În cele din urmă, în vara anului 1946, prințul Philip i-a cerut regelui mâna fiicei sale. Acesta a acceptat, cu condiția ca orice logodnă formală să fie întârziată până la aniversarea Elisabetei de 21 de ani, în luna aprilie a anului următor. Între timp, Philip își abandonase titlurile regale grecești și daneze, adoptase numele Mountbatten din familia mamei sale și devenise britanic naturalizat.

Logodna a fost anunțată publicului pe 10 iulie 1947. Prințul Philip și Regina Elisabeta s-au căsătorit la Westminster Abbey, ceremonie înregistrată și difuzată de BBC Radio pentru 200 de milioane de oameni din întreaga lume.

După război, în Marea Britanie nu era acceptabil ca cineva dintre rudele cu legături germane ale ducelui de Edinburgh să fie invitate la nuntă, inclusiv cele trei surori ale lui Philip care rămăseseră în viață la momentul respectiv, toate căsătorite cu prinți germani. După căsătorie, ducele și ducesa de Edinburgh se stabilesc la Clarence House.

Primii doi copii s-au născut înainte ca Elisabeta să-l succeadă pe tatăl său ca monarh în 1952. Prințul Charles, primul lor copil, s-a născut în 1948 și prințesa Anne în 1950, urmați de prințul Andrew în 1960, și Edward în 1964.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de The Royal Family (@theroyalfamily)

Căsătoria lor urma să devină cea mai longevivă din istoria monarhiei Britanice, iar prințul Philip a fost desemnat ca cea mai longeviva consoartă regală, depășind-o pe Regina Charlotte, care a fost alături de Regele George III timp de 57 de ani și 70 de zile.

Responsabilități și ultimele luni de viață ale prințului Philip 

Ca soț și partener de viață al reginei, Philip și-a sprijinit soția în noile sale atribuții de suveran, însoțind-o la ceremonii precum: deschiderea Parlamentului de stat din diferite țări, cine oficiale și turnee în străinătate. În calitate de președinte al Comisiei de încoronare, prințul Philip a fost primul membru al familiei regale care a zburat cu un elicopter, vizitând trupele care urmau să participe la ceremonie. 

În 1953, la încoronarea reginei, prințul Philip a îngenuncheat în fața Elisabetei, cu mâinile încleștate în mâinile soției sale, și a jurat să fie „omul său pentru o viață și membru”. În timp ce o mare parte din timpul său și l-a petrecut îndeplinind îndatoririle postului, Philip s-a angajat într-o varietate de activități filantropice. A servit ca președinte al World Wildlife Fund (WWF) în perioada 1981-1996, iar programul său de premii internaționale a permis ca mai mult de șase milioane de tineri să se angajeze în servicii comunitare, în dezvoltarea leadership-ului și activități sportive.

În 2011, pentru a marca împlinirea vârstei de 90 de ani, Elisabeta i-a conferit titlul și funcția de Lord Mare Amiral al Marinei Regale.

În mai 2017, s-a anunțat că prințul Philip, care a fost unul dintre cei mai ocupați și dedicați membri ai familiei regale, cu peste 22.000 de angajamente și proiecte independente de-a lungul anilor, va înceta să mai desfășoare apariții publice în august, din cauza problemelor de sănătate pe care le întâmpina. Din păcate, ultimele luni din viața prințului prevesteau sfârșitul vieții sale, chiar dacă apropiații au afirmat că se simte mai bine. În martie 2021, acesta a fost externat din spital după ce a suferit o operație pentru o arteră coronariană înfundată și a fost tratat pentru o infecție.

Surse:

• https://www.bbc.com/news/uk-50589065
• https://www.bbc.com/news/uk-42651950
• https://www.bbc.com/news/uk-56690270
• https://www.royal.uk/
• https://en.wikipedia.org/wiki/Prince_Philip,_Duke_of_Edinburgh

Dacă doriți să citiți articolul nostru despre trecerea în neființă a prințului Philip, dați click aici.