Analfabetismul funcțional – un semnal de alarmă pentru România 

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn
Share on pinterest
Pinterest
Analfabetismul funcțional , school, to learn, letters-3704033.jpg
pixabay.com
Analfabetismul funcțional atacă din ce în ce mai tare populația României. Lipsurile din sistemul educațional, nivelul de trai scăzut și accesul nelimitat la informațiile din mediul virtual produc acest fenomen greu de stăpânit. 

 

Ca să înțelegem mai bine de unde pornește această afecțiune a sistemului educațional, vom trece în revistă noțiunile principale și caracteristice analfabetismului funcțional.

📋Clasificarea analfabetismului și definirea noțiunilor📋

Analfabetismul este de două feluri: absolut și funcțional. Primul se referă la acea persoană numită „analfabetă”, care „nu a învățat niciodată să scrie și să citească”, definiție dată de UNESCO în anul 1958. În 2011 a fost făcut ultimul recensământ despre analfabetismul absolut în România, iar rata oficială era de 1,33% pentru populația noastră. 

Mai îngrijorătoare este cea de-a doua noțiune a analfabetismului, adică partea funcțională. Analfabetismul funcțional se referă la acele persoane care, deși știu să scrie și să citească, nu au capacitatea de a folosi informațiile culese în reușita unei acțiuni. 

Definiția UNESCO din 1978 pentru o persoană care se încadrează în această categorie este următoarea: Persoană care nu are ştiinţă de carte pentru a demara acele activităţi care să-i asigure funcţionarea efectivă în grupul sau comunitatea din care face parte în scopul dezvoltării personale şi sociale. 

🧠Simptome ale analfabetismului funcțional🧠

Simptomele analfabetismului funcțional sunt multiple, dar destul de evidente. Astfel, putem menționa câteva dintre ele:

  • incapacitatea de a înțelege un text și de a dezvolta idei după un text recent citit;
  • dificultatea în a opera cu numere și cifre;
  • dificultate în a face calcule mentale;
  • probleme de concentrare și memorare;
  • incapacitatea orientării în spațiu;
  • incapacitatea aplicării informațiilor acumulate la școală în viața de zi cu zi. 

🗂Cauzele analfabetismului funcțional🗂

Acestea sunt, de asemenea, de mai multe feluri. Nu se poate discuta despre o primă cauză deoarece România înglobează, la rândul ei, alte 2 cauze: individuale și sociale.

Pentru a înțelege de unde pornește partea individuală este necesar să fie analizată persoana inclusă în categoria analfabeților funcționali. Trebuie luate în calcul problemele de sănătate (handicap, dislexie, tulburări lingvistice sau de concentrare etc.), dar și cauzele externe precum apartenența individului într-un cadru familial. Conflictele și violența familială, lipsa totală a unui nucleu familial sau sărăcia joacă un rol important în apariția analfabetismului funcțional individual.

Pe partea socială specialiștii pun accent pe obligativitatea elevilor români de a memora informațiile în defavoarea înțelegerii logice. Astfel, se reduce capacitatea elevului de a înțelege textul ca apoi să-și poată exprima propriile idei.

Pe de altă parte, tot din partea specialiștilor primim următoarea explicație: „În România analfabetismul funcțional este prezent prin existența unor absolvenți cu diplomă, dar slab pregătiți din lipsa cadrelor didactice necalificate”. 

📊Statistici📊

În urma unor teste făcute pe elevii români, precum examenul de capacitate sau de bacalaureat, reies următoarele:

  • 10% dintre elevii români nu sunt capabili să citească și să scrie;
  • 35% din elevii români nu au capacitatea de a înțelege ceea ce au lecturat;
  • 10% dintre elevii români nu-și pot exprima propriile idei asupra textului citit;
  • 25% din elevii români nu pot crea legătura între o informație abia citită și ceea ce știau deja;
  • 10% dintre elevii români nu au idei proprii asupra textului și preferă să citeze din alte surse;
  • doar 10% dintre aceștia au șanse la o viață profesională normală

Totodată, în cadrul studiului PISA (Programme for International Student Assessment) din 2000, unde România participa pentru prima dată, țara noastră ocupa locul 34 din 42 în clasamentul țărilor participante. La PISA 2006, România a ocupat locul 47 din 57 de țări participante; în 2009 s-a clasat pe locul 49 din 65; în anul 2012 a ocupat locul 45 din 65 de țări participante, iar în 2015 s-a clasat pe locul 48 din 72 de țări participante, îmbunătățirile din acel an fiind la matematică și citire față de 2006. În 2018 statistica studiului PISA arată că procentul analfabetismului funcțional în România era de 44%. 

 

📌Concluzii📌

„Marea problemă a învățământului românesc constă în faptul că elevul nu înțelege utilitatea materiei pe care trebuie să o învețe. Astfel că《analfabeții funcțional》sunt rezultatul unui sistem de învățământ în care teoria nu a fost niciodată legată cu practica”, afirmă prof. univ. dr. Nicolae Zamfir, președintele Societății Române de Fizică și membru corespondent al Academiei Române. 

 

Surse

Citește și: Autismul – Tulburarea din spectru autist și lumea văzută prin alți ochi (interviu cu Liliana Bogos)

 129 total views,  1 views today

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *