Fast Fashion – unul din domeniile ce ne distruge planeta

Share on facebook
Facebook
Share on google
Google+
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn
Share on pinterest
Pinterest
fast fashion
Photo: Pixabay.com

Fast Fashion (Modă Rapidă) este o metodă de marketing prin care se realizează un număr mare de produse într-un timp scurt și la un preț foarte scăzut.

Marile branduri precum Zara, Bershka, Mango, Pull&Bear, Forever 21, H&M, Asos, GAP, etc. folosesc această strategie. Sunt lansate articole de îmbrăcăminte cât mai „trendy” care să acapareze cât mai mult, să fie „în ton cu moda” și să ne ofere oportunitatea de a ne îmbrăca la fel de bine ca celebritățile noastre preferate.

Toate aceste branduri scot pe piață aproximativ 20 de colecții într-un an. Acest număr este exagerat de mare, deoarece la fiecare colecție nouă oamenii se înghesuie în magazine. Strategia Fast Fashion este ca fiecare colecție apărută să-i facă pe cumpărători să ia cât mai mult, gândindu-se că aceasta este singura ocazie când vor putea achiziționa produsele lor preferate din colecția respectivă.

Astfel, un număr mare de haine sunt cumpărate și, totodată, o parte dintre ele niciodată purtate, după cum afirmă persoanele iubitoare de shopping

Adunând numărul pieselor aruncate chiar de către companiile producătoare și cele aruncate de către cumpărători ajungem anual, la nivel mondial, la o cifră de 14 milioane de tone de haine aruncate. Acest număr a crescut drastic, dublându-se în ultimii 20 de ani. Acum poate vă întrebați de ce vă prezint aceste informații și cu ce vă ajută?

Mai departe voi dezvolta tema Fast Fashion, vă voi înfățișa impactul acestei industrii și modul în care am putea să îl prevenim.

Ce impact are Fast Fashion asupra lumii noastre?

Industria fashion este a doua la număr în topul celor mai poluante industrii. Impactul Fast Fashion asupra planetei este imens.

1. Poluarea apei

În majoritatea țărilor în care există fabricile marilor branduri, apa folosită, plină de chimicale, este aruncată în râurile cu care localnicii își întrețin nevoile de zi cu zi. Fiind în locuri sărace, nu își permit o altă sursă de apă, iar din cauza folosirii acesteia, oamenii au început să dezvolte diferite afecțiuni dermatologice, rata de viață scăzând cu fiecare an ce trece.

Mai jos găsiți un documentar despre cel mai poluat rău din lume, Citarum.

Pe lângă oameni, și viețuitoarele râurilor sunt afectate. Nivelul crescut de chimicale face ca o mare cantitate de CO2 din apă să scadă, iar acest lucru nu reprezintă un mediu prielnic pentru necuvântătoarele râurilor. Însă nu doar această apă este afectată. 700.000 de microfibre provenite dintr-o haină de poliester se duc în oceane. Acestea sunt înghițite de diferiți pești și, totodată, se ajunge la granița dispariției a nenumărate specii de animale acvatice

  • 190.000 de tone de fibre microplastice ajung anual în ocean;
  • 20% din apa poluată provine din tratamentele pentru textile.

2. Consumul excesiv de apă

Cel mai veritabil exemplu pe care îl pot prezenta, pentru a înțelege acest efect, este dispariția mării Aral. Acesta a reprezentat un coșmar ecologic pentru localnici, dar și pentru întreaga lume. Cum a reușit a patra cea mai întinsă mare din lume să fie secată? Răspunsul: consumul excesiv al apei.

Oamenii locului se ocupă în mare parte cu creșterea și prelucrarea bumbacului. Costul creșterii acestuia constă într-o cantitate inimaginabilă de apă. Prelucrarea materialului a devenit „job-ul” predominant al localnicilor, nevoiți să își câștige existența. Aceștia au fost atrași în industria Fast Fashion, lucrând pentru o sumă de bani foarte mică și, în același timp, sacrificându-și pământurile. Folosind singura lor mare sursă de apă, Marea Aral, s-a ajuns la un dezastru care a șocat întreaga planetă.

Vă provoc să luați o pereche de jeanși din dulapul vostru, sunt sigură că această piesă vestimentară nu lipsește din garderoba nimănui. Acum, răspundeți la întrebarea: Câți litri de apă credeți că s-au folosit la creșterea bumbacului necesar acelei perechi? 10 litri, 800 de litri, 2000 de litri? În niciun caz! Răspunsul este aproximativ 10.800 de litri de apă sau în alt mod spus, cantitatea de apă pe care o persoană o bea în 25 de ani. De necrezut, nu-i așa?

Jurnalista Stacey Dooley a făcut un experiment social asemănător cu cel pe care vi l-am prezentat mai sus. În filmulețul de mai jos veți putea observa reacția mai multor persoane.

Ghh

  • 1.5 trilioane de apă sunt folosite anual în industria fashion;
  • 2,6% din apa curată a planetei este folosită pentru a produce bumbac;
  • 750 milioane de oameni din jurul lumii nu au acces la apă potabilă.

3. Dependența de chimicale

Produsele chimice sunt unele din cele mai importante componente ale hainelor noastre. Utilizarea excesivă a substanțelor chimice în agricultura bumbacului aduce boli agresive, uneori și moarte, în rândul fermierilor, alături de poluarea masivă a apei și degradarea solului. Nu doar cei ce lucrează în domeniul chimicalelor sunt expuși pericolelor îmbolnăvirii ci și noi, cumpărătorii. Pielea este cel mai mare organ uman și tot ceea ce punem pe ea absoarbe, incluzând chimicalele din îmbrăcămintea noastră.

Totuși, noi putem vedea pe eticheta hainelor „100% natural”. Dacă gândim logic, ceva ce aparține brandurilor Fast Fashion, vândut la un preț atât de mic, într-un timp foarte scurt și produs prin utilizarea chimicalelor, cu siguranță ar trebui să ne trezească îndoieli.

  • 23% din toate chimicalele produse la nivel mondial sunt folosite în industria textilelor;
  • 20.000 de oameni decedează anual din cauza cancerului provocat de chimicalele folosite la udarea bumbacului;
  • Producția de bumbac folosește 24% din insecticide și 11% din pesticide produse global.

Cine sunt cei care produc haine în industria Fast Fashion?

Majoritatea hainelor noastre din industria Fast Fashion sunt produse în țări precum China, India, Bangladesh, unde drepturile muncitorilor sunt limitate, ba chiar inexistente. Marile branduri adesea spun: „Acești oameni ar trebui să se mulțumească cu acest loc de muncă, decât nimic” sau „Măcar le-am oferit un job”. Este drept să menționăm și că aceste branduri profită de situația săracă a populației care nu are de ales și trebuie să muncească pentru orice salariu, indiferent de cât de nefavorabile sunt condițiile.

Muncitorii în confecții lucrează 14 sau 16 ore zilnic, toată săptămâna, pentru doar un dolar pe zi. Poate vi se pare ireal, însă acesta este adevărul, în asta constă Fast Fashion. Angajații lucrează fără ventilație, inhalând substanțe toxice, fibre de plastic și lucrând în clădiri instabile. Prăbușirea clădirii Rana Plaza din 2013, care a omorât 1134 de oameni în Dhaka, Bangladesh, a fost dezastrul care a șocat întreaga lume și a arătat condițiile inacceptabile în care lucrătorii muncesc. Acesta nu este singurul accident care a avut loc în fabricile de confecții.

În câteva paragrafe am încercat să vă rezum greutățile prin care acești oameni sunt nevoiți să treacă zi de zi pentru a-și câștiga traiul, dar durerea lor este mult mai mare, simțindu-se neajutorați, uitați de cei din jur și privind cum cei dragi lor se sting fără să îi pese cuiva.

Noile soluții împotriva industriei Fast Fashion 

Sper că am reușit să vă atrag atenția asupra acestui subiect extrem de delicat și asupra căruia trebuie să ne îndreptăm privirea pentru a face o schimbare. Noi branduri apar pe piață sub numele de ”Sustainable Brands” (Mărci sustenabile). Aceste branduri promovează schimbarea produselor și a sistemului de modă către o mare integritate ecologică și justiție socială.

Singura șansă de a schimba industria Fast Fashion și de a reuși să ne salvăm planeta este implicarea noastră, a tuturor, dând un share, informându-ne cât mai mult, discutând cu cei din jur despre acest subiect și încercând să găsim cât mai multe soluții.

Vă invit să accesați acest link pentru a putea viziona documentarul The True Cost, care vă vorbește mai detaliat despre problema Fast Fashion.

Dacă vrei să afli povestea Linei Medina citește aici!

 400 total views,  2 views today

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *