Margareta Windsor (1930 – 2002), destinul excepțional al unei rebele fără coroană

Facebook
Twitter
LinkedIn
Pinterest
Margareta Windsor s-a afirmat drept o gură de aer proaspăt în monarhia britanică, ajungând adesea în  titlurile ziarelor pentru ținutele sale inedite, scandalurile amoroase și personalitatea de „party girl”. Cu toate acestea, ea se află adesea în umbră surorii ei, monarhul cu cea mai lungă domnie din istoria lumii – Regina Elisabeta II (1926 – ).

 

Deși la naștere nici ea și nici sora ei nu erau următoarele în linia de succesiune la tron, abdicarea unchiului lor, Regele Eduard al VIII-lea, într-unul dintre cele mai controversate evenimente de la acea vreme, a schimbat pentru totdeauna soarta micuței fetițe cu ochi albaștri. Prințesei Margareta Rose Windsor, a doua născută a Regelui George al VI-lea al Regatului Unit, i s-a rezervat un loc în culise, însă abaterile continue de la norme i-au câștigat titlul de „bona fide” și au modernizat monarhia.


De la o copilărie liniștită la un destin scris sub cele mai aspre reguli

Elisabeta, Margareta și cei doi părinți, George și Elisabeta, nu erau o familie ordinară britanică, coroana fiind purtată de George al V-lea, bunicul fetelor. După ce bunicul tinerelor surori a decedat la 20 ianuarie 1936 ca urmare a unor probleme de sănătate, următorul în linia de succesiune era unchiul lor.

Deși era de așteptat ca familia pe care acesta urma să și-o formeze să le plaseze pe Elisabeta și Margareta din ce în ce mai departe pe linia de succesiune, abdicarea acestuia pentru a se căsători cu o actriță divorțată, Wallis Simpson, a schimbat într-o secundă pacea și armonia familiei regale. Acest lucru a însemnat că, brusc, tatăl lor a devenit Regele George VI și sora sa mai mare, „Lilibet”, avea să fie viitoarea moștenitoare la tron.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de The Crowns (@thecrowns.ru)

Nici ea și nici Elisabeta nu își doreau o viață publică, însă zarurile fuseseră aruncate și relația dintre cele două surori s-a schimbat pentru totdeauna. Elisabeta a fost despărțită pentru perioade lungi din zi de Margareta pentru a se pregăti temeinic pentru rolul pe care urma să îl joace în filele istoriei, în timp ce Margareta Windsor a fost dată la o parte, uitată, sortită să își petreacă restul vieții servind din spatele cortinei.

Deși Lilibet era o fire serioasă, rezervată și avea să devină o regina chibzuită, prințesei Margareta Windsor nu i s-a potrivit rolul serios impus, nefiind de acord cu normele monarhiei și stilul de viață restrictiv. Margareta Windsor a fost pe tot parcursul vieții sale un spirit liber, aflată într-o veșnică căutare a unui scop și a unei căi de a-și demonstra abilitățile și valorile personale lumii.

At long last, I know who I am and what I represent… Above all, a woman who is free. Free to live, to love, free to break away.

În cele din urmă, știu cine sunt și ce reprezint… Mai presus de toate, o femeie care este liberă. Liberă să trăiască, să iubească, liberă să se îndepărteze.

The Crown

Viață amoroasă a Margaretei Windsor – Eșec după eșec

Condamnată la o viață singuratică, Margareta Windsor și-a căutat alinarea într-un parteneriat romantic ce avea să dureze toată viața. Cu toate acestea, regulile stricte ale monarhiei i-au pus piedici în relațiile amoroase de pe parcursul vieții, aruncând-o pe prințesă într-o depresie și mai cruntă și osândind-o la o viață nefericită.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de @otma_color_old_photo

Prima iubire a surorii mai mici a Elisabetei a fost Căpitanul Peter Townsend, cu 16 ani mai mare decât prințesa. Deși acesta era o figură respectată la palat, fiind un erou în Al Doilea Război Mondial, era un om de rând care trecuse printr-un divorț. Sora ei mai mare, aflată la început de domnie, era cea care trebuia să îi acorde Margaretei dreptul de a se căsători cu alesul inimii sale, conform Actului Regal din 1772.

 

Elisabeta, deși caracterizată de o imparțialitate remarcabilă, ar fi făcut orice pentru a o face pe sora ei fericită, însă sfatuitorii săi, precum și membrii Guvernului, nu priveau cu ochi buni mariajul dintre o figură a Casei Regale și un om de rând divorțat. Biserica Angliei nu recunoștea divorțul, iar Elisabeta a II-a era capul Bisericii, astfel că mâna i-a fost forțată și s-a opus căsătoriei nepopulare.

Ziarele scriu că această căsătorie este de „neconceput”, iar ministrul Churchill o informează pe regină că Margareta se poate căsători doar dacă renunță la dreptul său la succesiune. Pentru a se asigura că familia regală nu este lovită de un alt conflict asemănător cu cel al unchiului Eduard al VIII-lea, ministrul se asigură că Townsend este trimis în afara țării, ca atașat al Armatei aerului la Bruxelles.


În 1955, Margareta Windsor împlinește 25 de ani și este liberă să aleagă orice bărbat pentru a se căsători, însă distanța dintre ea și Townsend, precum și presiunea familială și socială o fac să renunțe la dragostea vieții ei. Această mișcare o face pe prințesa rebelă una dintre cele mai dorite femei din Anglia, atât pentru frumusețea ei, cât și pentru statutul înalt.

Aceasta își accelerează demersurile de a găsi bărbatul ideal când primește în octombrie 1959 o scrisoare de la Townsend în care acesta spune că se va căsători cu o tânără belgiană. O fire competitivă, Margareta decide să nu fie ținta răutăților ziarelor și anunță prima că se va căsători cu fotograful Antony Armstrong-Jones, tot un om de rând.

Relația dintre ei, păstrată secretă, este surprinzătoare pentru presă, dar nu încalcă nicio regulă a monarhiei. Așadar, Elisabeta îi da binecuvântarea și acordul pentru acest mariaj și cei doi îndrăgostiți cu personalități puternice își unesc destinele la 6 mai 1960 la Westminster Abbey. Nunta celor doi este prima nuntă regală televizată din istorie.

La început, lucrurile au mers ideal pentru cei doi, devenind părinți în 1961 cu ocazia nașterii lui David, Viconte Linley. Lady Sarah, cel de-al doilea și ultimul copil al cuplului regal, se naște în 1964.

Contele și Contesa de Snowdon au certuri din ce în ce mai aprinse, nedorind a face compromisuri legate de stilul lor de viață. Margareta Windsor este ocupată ziua cu îndatoriri publice și seara cu petreceri, pe când Antony are numeroase relații extraconjugale cu femei și bărbați. Nefiind lăsați să divorțeze, cei doi își petrec timpul în case diferite cu parteneri multipli. Când Prințesa de Snowdon este fotografiată pe insula Mustique din Caraibe alături de tânărul hipiot Roderick Liewellyn, Antony își face cunoscută dragostea pentru asistenta de producție Lucy Lindsay Hogg.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de @thecrown_topfans

Cei doi membri ai Casei Regale își anunță despărțirea în 1976 și în 1978 divorțul lor este finalizat, Elisabeta nemaiputând asista la nefericirea surorii sale mai mici. Acesta este primul divorț regal după cel al Prințesei Victoria de Edinburgh în 1901.  

Eșecul căsătoriei celor doi a fost așteptat chiar de tatăl lui Antony :

It will never work out. Tony’s a far too independent sort of fellow to be subjected to discipline. He won’t be prepared to play second fiddle to anyone. He will have to walk two steps behind his wife, and I fear for his future.

Nu va funcționa niciodată. Tony e un tip de om mult prea independent pentru a fi supus disciplinei. El nu va fi pregătit să fie vioara a doua pentru nimeni. El va trebui să meargă doi pași în spatele soției sale, și mă tem pentru viitorul său.

Consecințele unei vieți tumultoase și vicioase

Nici după divorț, Margareta Windsor nu și-a găsit fericirea interioară. Ultimii ani ai prințesei sunt afectați de boală și invaliditate, ea fiind o înrăită consumatoare de țigări și alcool. Până la moartea ei în 2002, prințesa a suferit multiple operații: scoaterea plămânului stâng, pneumonie, accident vascular. La 71 de ani, Contesa de Snowdon se stinge de viață, urmată de mama ei, regina-mamă, doar 7 săptămâni mai târziu, pe când aceasta avea 101 ani. 

Prințesa Margareta Windsor a fost o reprezentantă modernă a monarhiei și stilul ei de viață cu care oamenii puteau simpatiza au făcut-o o personalitate deosebit de populară. Deși nu a avut un rol principal în monarhie, energia ei, carisma și simțul umorului au asigurat bunăstarea si popularitatea monarhiei engleze în lume.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de Lady Windsor (@lady_.windsor)

Dacă ați urmarit cu plăcere serialul The Crown sau vă intereseaza detalii despre viața Familiei Regale Britanice, vă punem la dispoziție următorul articol: Prințul Philip – militar, tată și soț de succes până la 99 de ani.

Surse:

 

Loading

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


The reCAPTCHA verification period has expired. Please reload the page.