Ziua Europeană a Limbilor – 45 de curiozități despre limbile străine

Autor: Ana Maria Vilu

Motto: Dacă ştii limbi străine, eşti acasă pretutindeni. (Edmund de Waal)

Știaţi că, în urma unui studiu ştiinţific, s-a demonstrat că învăţarea limbilor străine menţine creierul sănătos pentru un timp îndelungat şi previne apariţia bolilor mentale? În fiecare an, pe 26 septembrie, se celebrează Ziua Europeană a Limbilor, o sărbătoare specială, dedicată atât diversităţii lingvistice, cât şi celei culturale, multilingvismului şi studierii limbilor străine moderne de către un individ, pe parcursul vieţii sale.

Rolul social pe care îl are Ziua Europeană a Limbilor este cu adevărat esenţial, dacă avem în vedere beneficiile sale asupra umanităţii. Sensibilizarea şi toleranţa sunt promovate prin încurajarea amiabilă de a face cunoştinţă cu împărtăşirea noilor tradiţii şi întâlnirea locuitorilor primitori, dornici să vă dezvăluie cele mai de preţ părticele ancestrale ale identităţii lor. Acest fapt nu arată decât că, dintotdeauna, limba a fost un criteriu fundamental, fără de care civilizaţiile lumii nu s-ar fi înrădăcinat în istorie. Să descoperim împreună ceva nou despre Ziua Europeană a Limbilor şi importanţa plurilingvismului!

I. Ce sărbătorim mai exact pe data de 26 septembrie?

La iniţiativa Consiliului European din Strasbourg, precum și prin intermediul Diviziei de Politici Lingvistice şi a Centrului European de Limbi Moderne din Graz, sărbătorim anual Ziua Europeană a Limbilor, pe 26 septembrie, din 2001, atunci când aceasta a fost declarată oficial. Cea dintâi lună de toamnă este destinată oamenilor care sunt interesaţi de limbile străine, în mediul şcolar sau chiar în afara acestuia, cum ar fi în cadrul institutelor lingvistice şi culturale, universităţilor şi asociaţiilor aferente.

De asemenea, mai multe activităţi vor fi propuse pentru a sărbători Ziua Europeană a Limbilor, ca să ne bucurăm pe-ndelete curiozităţile privind „prietenii falşi”, cuvintele extrem de lungi sau pe acelea foarte rafinate, mai degrabă deosebite, rare, care întrec orice record lingvistic stabilit anterior. Ele vor lăsa pe oricine cu gura căscată!

II. Ziua Europeană a Limbilor – Cum se integrează şi convieţuiesc limbile în Europa?

În Europa, există trei familii majore de limbi indo-europene, însoţite de altele mai mici care se răspândesc pe teritoriul continentului şi cuprind o bogată varietate etnică.

Limbile romanice (neolatine) fac parte din marea familie a limbilor indo-europene ale căror rădăcini ajung până la cuceririle făcute de Imperiul Roman. Vocabularul lor provine din latina populară (vulgară), adică limba vorbită în mod obişnuit de poporul ce locuia în regiunile (provinciile) care au suferit procesul ireversibil de romanizare. Această familie numără mai mult de 700 de milioane de vorbitori nativi în cele patru colţuri ale lumii, mai ales în Europa, în America de Sud şi Africa.

Printre cele cinci cele mai cunoscute limbi romanice pe care le sărbătorim de Ziua Europeană a Limbilor regăsim româna, franceza, spaniola, italiana şi portugheza, împreună cu dialectele lor. Într-adevăr, limba latină este cea care a exercitat o influenţă răsunătoare pe întreg teritoriul străvechiului continent. Datorită ei, am devenit moştenitorii unei nepreţuite comori lingvistice eterne!

Limbile germanice (indo-germanice) reprezintă ramura indo-europeană ale cărei limbi se înrudesc cu germana comună, apărută la început în nordul Europei. Ea cuprinde engleza şi germana, două dintre cele mai utilizate limbi din întreaga lume, care aparţin grupului occidental al limbilor germanice, cu aproximativ 300-400 de milioane de vorbitori nativi. Pe harta lingvistică, sunt, de altfel, neerlandeza şi africana – cu un număr impresionant de vorbitori. Le întâlnim alături de surorile lor scandinave: flamanda, frizona, norvegiana, suedeza, daneza, islandeza, care formează o familie ce numără 53 de limbi germanice distincte.

Limbile slave (slavone) sunt provenite din vechea slavonă religioasă şi literară, dezvoltată în Rusia, Bulgaria, Serbia, fiind regăsită cu precădere în traducerile slave ale cărţilor greceşti de cult, încă din secolele al IX-lea şi al X-lea. Această ramură indo-europeană reuneşte popoarele vorbitoare de rusă (ruşi, bulgari, polonezi, ucrainieni, croaţi, slovaci, bieloruşi, sârbi, cehi şi alţii) care trăiesc în Balcani, Europa Centrală şi Orientală și, de asemenea, în nordul Asiei.

Dacă vă place acest articol despre Ziua Europeană a Limbilor, s-ar putea să vă placă și Limbile romanice și cele 4 familii: rudenia care a existat timp de milenii.

III. Ziua Europeană a Limbilor – Multilingvismul deosebit

Tuturor ne plac mult curiozităţile insolite despre limbile străine pe care le studiem. Acestea ne aduc buna dispoziţie şi dorinţa de a afla mai mult. Astfel, vă prezint o serie de bizarerii legate de limbile străine, dacă luăm în considerare ocazia de a analiza…surprinzătoarea lingvistică!

1. Terra numără mai mult de 7 miliarde de locuitori care vorbesc între 6000 şi 7000 de limbi diferite, pe teritoriul a 189 de state independente.

2. În Europa există 225 de limbi indigene, în jur de 3% din totalul mondial.

3. O jumătate din populaţia globală este bilingvă sau vorbeşte mai mult de două limbi. O mulțime de oameni care pot, deci, să sărbătorească Ziua Europeană a Limbilor!

4. Majoritatea oamenilor foloseşte doar 100 de cuvinte pe zi, chiar dacă limba lor maternă poate conţine un vocabular bogat de 50.000 de cuvinte sau mai mult.

5. Toate limbile europene au împrumutat multe cuvinte englezeşti.

6. Araba, chineza şi hindi sunt cele mai răspândite limbi extra-europene pe bătrânul nostru continent.

7. În Londra se vorbesc mai mult de 300 de limbi (arabă, hindi, turcă şi altele), acesta fiind efectul emulaţiei unui oraş cosmopolit, rezultată dintr-o imigraţie efervescentă de-a lungul anilor.

8. Grecii, armenii, georgienii şi idişii au propriul alfabet caracteristic limbii lor, în timp ce europenii îl au pe cel latin.

9. Majoritatea limbilor mondiale este vorbită în ţările din Asia şi Africa.

Dacă vă place acest articol despre Ziua Europeană a Limbilor, s-ar putea să vă placă și Fala Português! și pasiunea pentru studierea limbilor străine.

Ziua Europeană a Limbilor – Care sunt minunile lingvistice ale limbii române, limba noastră maternă?

10. Aproape 40% din lexicul integral al limbii române provine din franceză şi italiană. Se includ cele trei cuvinte intraductibile: „dor”, „doină” şi „colind” cu care poporul român a intrat în patrimoniul UNESCO. Motivul este acela că pare imposibil să trecem „dor” şi „doină” din română într-o altă limbă, cu un sens clar.

11. Cel mai lung cuvânt din limba română conţine 44 de litere şi se situează pe locul al treilea în topul celor mai gigantice cuvinte din Europa! Este cel mai puţin cunoscut cuvânt care semnifică o boală pulmonară, declanşată de inhalarea pulberii toxice de siliciu vulcanic: „pneumonoultramicroscopicsilicovolcaniconioză”.

Pronunţia sa durează 12 secunde!

12. Limba română permite compunerea unei fraze complete, formată din opt cuvinte constituite doar din vocale : „Oaia aia e a ei, eu o iau.”

13. Cea mai lungă onomatopee românească se numeşte „uiuiu”.

14. Propoziţiile şi sintagmele „Ele fac cafele.”, „Ele ne seduc cu desenele.”, „Era o tipă răpitoare.”, „O ramă maro”, „Icre, pui, ciuperci”, „Ene purta patru pene.” îşi conservă logica dacă sunt citite de la dreapta la stânga ori de la stânga la dreapta.

Dacă vă place acest articol despre Ziua Europeană a Limbilor, s-ar putea să vă placă și Limbile străine și 5 metode nonconformiste de a le practica.

În plus, să vedem frumuseţea…limbii franceze:

15. Un cuvânt enorm, dar în egală măsură întâlnit în limbajul curent, este adverbul „anticonstitutionnellement” (anticonstituţional), cu 25 de litere. În schimb, aminométhylpyrimidinylhydroxyéthylméthythiazolium, cel mai lung cuvânt din dicţionarul francez cu 49 de litere, semnifică denumirea unui compus chimic.

16. Cuvântul œil (ochi) este unic în franceză, deoarece este singurul având o formă neregulată la plural – yeux.

17. Participiile trecute la feminin ale verbelor créer (a creea) şi agréer (a agrea) dovedesc pasiunea francezilor pentru vocale. Oiseau (pasăre) e cel mai scurt cuvânt ce conţine toate vocalele!

18. „Saint-Remy-en-Bouzemont-Saint-Genest-et-Isson”, situat în regiunea Marne, în nord-vestul Franţei, rămâne cel mai complex nume de oraş!

19. Franceza impresionează prin abundenţa… omofonelor! Iată câteva exerciţii de dicţie foarte utile care vă vor face să muriţi de râs:

Dacă unchiul meu îl tunde pe unchiul tău, unchiul tău va fi tuns.
Șosetele arhiducesei, sunt ele uscate? Arhi-uscate?
Cinci câini vânează şase pisici.
Ai văzut viermele verde mergând spre paharul din sticlă verde?
Mura coaptă îi şopteşte peretelui.

Dacă vă place acest articol despre Ziua Europeană a Limbilor, s-ar putea să vă placă și 5 albume pentru inițierea în lumea limbilor romanice.

Să savurăm… particularităţile limbii spaniole:

20. În spaniolă sunt mai mulţi termeni fără o traducere exactă. Ei cer o parafrazare, din lipsă de corespondent precis dintr-un singur cuvânt în celelalte limbi. Verbul „empalagarse” descrie o persoană care se simte rău din cauza consumului excesiv de dulciuri.

21. Singurul cuvânt ce conţine cinci consoane R este „ferrocarrilero” (muncitor feroviar).

22. Celebrul scriitor spaniol Miguel de Cervantes, autorul capodoperei „Don Quijote de la Mancha” a folosit în această opera 8000 de cuvinte diferite, în timp ce un jurnalist ajunge abia la 5000 de cuvinte în scrierile sale! Lucrarea sa este recunoscută ca fiind cel mai tradus roman spaniol, în mai mult de 140 de limbi.

23. Academia Regală Spaniolă afirma că primul dicţionar al limbii spaniole, intitulat „Tesoro de la Lengua Castellana o Española” (Comoara Limbii Spaniole sau Castelane), a apărut în 1611, al cărui autor se numeşte Sebastián de Covarrubias.

24. Cel mai lung cuvânt spaniol consacrat de Academia Regală Spaniolă e „Electroencelografista”, cu 23 de litere.

Dacă vă place acest articol despre Ziua Europeană a Limbilor, s-ar putea să vă mai placă și 5 octombrie – Cum se vede Ziua Profesorului de la catedră.

Să aflăm mai mult despre italiană, limba romanică înrudită cel mai bine cu româna:

25. America Hispanică a fost populată înainte de emigranţi italieni, de aceea limba italiană a adus o influenţă incontestabilă asupra spaniolei argentiniene.

26. Un cuvânt uluitor, graţie lungimii sale, precipitevolissimevolmente (foarte grăbit, brusc), este compus din 26 de litere. În pofida acestui fapt, cel mai lung cuvânt provine din medicină: esofagodermatodigiunoplastica (o procedură a chirurgiei plastice), cu 29 de litere!

27. Italiana devine remarcabilă şi atinge culmi, datorită celor doi termeni formaţi în întregime din şapte vocale consecutive: „ghiaiaiuolo” (producător sau comerciant de nisip, pietriş) şi „cuoiaiuolo” (comerciant sau vânzăor de obiecte din piele).

28. În 1861, după unificarea Italiei, doar 2,5% din populaţie vorbea italiană, în timp ce restul prefera mai mult dialectele regionale.

29. Italiana, supranumită „limba muzicii”, îşi păstrează încă aerul romantic, eleganţa şi dulceaţa poetice. Ea va dăinui de acum înainte în operă, artă şi piese de lux.

Dacă vă place acest articol despre Ziua Europeană a Limbilor, s-ar putea să vă placă și 17 proverbe și zicători – cele mai vechi învățături.

Limba portugheză şi delicateţea sa:

30. În Portugalia, există 5% vorbitori nativi, iar ceilalţi provin din ţările colonizate. Portugheza ocupă nouă state în care este limbă oficială (Brazilia, São-Tome-şi-Principe, Mozambic, Guineea-Bissau, Guineea Ecuatorială, Angola, Timorul-de-Est, insulele Capului-Verde şi provincia chineză Macao).

31. Portugheza a fost puternic influenţată de limba arabă. În zilele noastre, întâlnim vocabular curent cu profunde origini arabe: almofada (pernă), azeitona (măslină), garrafa (sticlă).

32. Anticonstitucionalíssimamente, cu 29 de litere, seamănă perfect cu fratele său francez, prin acelaşi înţeles anticonstituţional, dar şi prin dimensiune, desigur!

33. Până în anul 2009, alfabetul portughez însuma 23 de litere. Apoi, s-au introdus consoanele K, W şi Y pentru cuvintele împrumutate, mai ales din engleză: kilogram (quilograma).

34. În Brazilia, limba portugheză vorbită de popor este evidenţiată de trăsăturile sale puţin mai diferite faţă de portugheza europenă. Pronumele personale „você” şi „vocês” înlocuiesc „tu” şi „voi”. Astfel, pronunţia analogă, precum termenii vechi din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea (você derivă din formula nobiliară vossa mercê – Majestatea / Alteţa Voastră), transformă portugheza într-o limbă fascinantă.

Dacă vă place acest articol despre Ziua Europeană a Limbilor, s-ar putea să vă placă și Cum a contribuit iluminismul la dezvoltarea culturii române.

Engleza – o limbă „aeriană”:

35. Engleza este considerată cea mai fericită limbă din lume, căci cuvântul „happy” (fericit) se utilizează din plin!

36. Deoarece trebuie ca piloţii din toate ţările să cunoască foarte bine această limbă universală, engleza poartă numele de „limba aerului”.

37. Cuvântul „uncopyrightable” (o informaţie care nu are drepturi autorizate de descărcare) numără 15 litere complet distincte.

38. „Typewriter” (maşină de scris) poate fi scris cu literele de pe primul şir al tastaturii de la calculator.

39. Cifra 4 (four) este compusă din 4 litere. Credeţi că asta e o coincidenţă?

40. „Swims” (el înoată) respectă ordinea alfabetică, chiar dacă îl citim invers.

Dacă vă place acest articol despre Ziua Europeană a Limbilor, s-ar putea să vă mai placă și Ciao: 4 lucruri de știut despre cuvântul italian.

Germana – limba scriitorilor şi a filosofilor erudiţi:

41. Lungimea medie a cuvintelor germane atinge de obicei 10 litere! Totuşi, cel mai lung cuvânt inventat vreodată are… 80 de litere. Asta ar fi o provocare într-adevăr grea pentru amatori: „Donaudampfschifffahrtselektrizitätenhauptbetriebswerkbauunterbeamtengesellschaft” (o barcă de agreement care plimbă turiştii pe Dunăre)!

42. Limba germană ar putea atrage începătorii printr-o serie de noi concepte pe care nu le găsim deloc în engleză. Este vorba de cuvinte unice care exprimă o anumită stare de spirit, chiar un sentiment: „Weltschmerz” (presiunea insurmontabilă a societăţii), „Luftschloss” (reveria), „Fernweh” (pofta de aventură), „Fremdschämen” (ruşinea resimţită de cineva pentru purtarea necuviincioasă a altuia).

43. Germana „funcţionează” ca o maşină a timpului! Din punct de vedere sintactic, ne readuce în vremea de glorie a limbii latine, fiindcă moşteneşte declinările sale în genul, persoana şi numărul cuvintelor.

44. „Prietenii falşi” definesc oarecum limba germană: „das Gift” (otravă, nu cadou) sau „Bald” (curând, nu chel). Să nu uităm de expresiile amuzante despre hrană: „Alles hat ein Ende, nur die Wurst hat zwei” (Totul are un capăt, numai cârnatul are două).

45. „ß” este unica literă din lume în alfabetul german, la fel de unic ca cele 35 de dialecte regionale diferite şi Müller, un nume de familie frecvent întâlnit.

Dacă vă place acest articol despre Ziua Europeană a Limbilor, s-ar putea să vă placă și Dacă pe scena vieții limbile romanice ar forma o trupă…

IV. De ce este atât de recomandat să înveţi una sau mai multe limbi străine ?

De-a lungul anilor, oamenii de ştiinţă au demonstrat că învăţarea limbilor străine contribuie la sănătatea mentală şi la memorarea rapidă prin accelerarea proceselor cognitive, datorită extinderii vocabularului. În plus, copiii crescuţi într-un mediu bilingv vor avea sinapse puternice şi chiar abilitatea de a cânta la instrumente muzicale sau de a rezolva mai bine exerciţii de logică.

Acestea fiind zise, sper ca această incursiune magnifică în regatul limbilor străine să fie o reală inspiraţie pentru cei care îndrăgesc deja cântecul fermecat al cuvintelor şi o călăuză pentru ceilalţi, care nu au avut încă şansa de a-i descoperi frumuseţea. Fie ca Ziua Europeană a Limbilor să ne încurajeze să spargem barierele lingvistice, etnice şi să ne amintească mereu de datoria de a împărtăşi valorile unei familii solidare europene!